
Dorinte sub brad asezate…
Cel mai frumos cadou, pe care l-am putea oferi si primi , este cel in care ne facem timp unii pentru altii.
Ne-am ancorat subtil,in starea de asteptare placuta, lasandu-ne coplesiti de stralucirea feerica a globurilor si luminilor, de mirosul crengilor de brad si de auzul cristalin al colindelor.
Oamenii sunt prin structura lor fiinte ritualice. Ne trezim in dimineata de Craciun, dornici sa ne intalnim cu familia si cei apropiati.Si am invatat acest lucru unii dintre noi din experintele timpurii de viata. Experiente neamenintatoare, cand am dezvoltat credinte de baza in legatura cu capacitatea de control, predictibilitate, incredere si protectie.
Si acum e loc de zambet, sa zambim unii la altii, oricat de greu ne-ar fi,e loc de speranta si nevoi implinite!
Pentru asta ,e suficient sa lasam sufletul si corpul sa vorbeasca…